Despre cei care strică piața muncii

felicitări cretinoizilor care au acceptat prima oară lucrul în folosul patronului și au făcut din voluntariatul la stăpân un obicei

Dacă vrei să lucrezi în publicitate, îți trebuie experiență. Iar experiența o faci muncind pe gratis. O lună, două, trei, apoi te dă afară că nu ești potrivit pentru post. Dacă ai norocul să ajungi să fii și plătit, o să fie la negru, că na... e mai ieftin!

Încă nu îi înțeleg pe ăia care numa' asta visează, numa" asta pictează, să fie textier (copywritter). Da, e fain, dar nu îndeajuns de fain încât să scrii umil pe la agenții „Muncesc un an pe gratis numa' să mă luați”. Prietene, ai o problemă: grație ție și altor pupincuriști ca tine, am ajuns să muncim toți pe gratis. Pentru că orice patron sănătos la cap, dacă vede că există un idiot care muncește pe gratis, știe că mai găsește încă unu'. Da, mama proștilor e veșnic gravidă. Și uite-așa, agenția de vis-a-vis, când a vazut că se poate scoate bani de pe urma fraerilor care nu vor să fie plătiți, implementează și ei sistemul. Cam așa ajungi să muncești luni de zile pe nasturi, doar ca să scrii 2 rânduri în sivi.

Gândind la rece, publicitatea e o industrie în care se fac bani. Mulți chiar. Nu e îngrijirea bolnavilor de malarie din Africa, unde, asta e, nu prea sunt lovele. Așa că nu pot să pricep ca după ce ai muncit ca robul o vreme, ai scos o idee bună, i-ai adus patronului bani încât să își schimbe mașina, să nu vrei și tu să îți iei o pereche de bascheți noi și să ceri niște bani. A, stai! Ziceai că muncești pe gratis.